Cheltuielile cu liftul: cine plătește și cum se repartizează
Liftul este una dintre cele mai contestate poziții din lista de plată: apartamentele de la parter nu vor să plătească, cele de la ultimul etaj consideră că plătesc prea puțin, iar reparațiile mari apar exact când fondul e gol. Regulile sunt însă destul de clare, dacă sunt stabilite corect în adunare.
Două categorii diferite de cheltuieli
Prima distincție esențială: funcționarea curentă (energie electrică, contract de mentenanță, verificări periodice, intervenții) nu este același lucru cu reparațiile capitale și modernizarea (motor nou, cabină nouă, automatizare, înlocuirea instalației). Prima categorie intră în lista lunară de întreținere; a doua se plătește, de regulă, din fondul de reparații.
Cine plătește funcționarea curentă
Cheltuielile de funcționare se repartizează între proprietarii care beneficiază de lift. Practic, adunarea generală stabilește:
- dacă parterul (și, uneori, etajul 1) este exceptat;
- dacă apartamentele de la parter care au boxe la subsol plătesc parțial;
- metoda de repartizare pentru restul: pe persoane, eventual ponderat pe etaj.
Exceptarea parterului este uzuală și acceptată, dar trebuie să existe ca hotărâre scrisă; altfel, un proprietar poate contesta repartizarea. Detalii despre mecanismul general găsești în ghidul despre repartizarea cheltuielilor.
Cine plătește reparațiile capitale
Liftul este parte din proprietatea comună a blocului. Reparațiile capitale și înlocuirile se suportă, de regulă, de toți proprietarii, proporțional cu cota indiviză — inclusiv de cei de la parter, pentru că valoarea imobilului lor depinde și de starea părților comune. Și aici, hotărârea adunării generale este documentul care contează.
Obligațiile tehnice pe care nu le poți sări
- contract cu o firmă autorizată pentru întreținere și intervenții;
- verificările tehnice periodice și autorizarea ISCIR a instalației;
- registrul de intervenții și documentele de verificare, păstrate la asociație;
- afișarea la loc vizibil a instrucțiunilor de utilizare și a numărului de urgență.
Un lift fără verificări la zi nu este doar o problemă administrativă: în caz de accident, răspunderea revine asociației și administratorului. Vezi și atribuțiile administratorului.
Cum eviți scandalul la ședință
Trei lucruri reduc aproape complet conflictele pe tema liftului: o hotărâre scrisă clar (cine plătește ce), transparența costului lunar (cât a costat energia, cât mentenanța) și un fond de reparații alimentat constant, astfel încât o avarie majoră să nu se transforme într-o cotizație de urgență de câteva sute de lei per apartament.
În BlocPay configurezi o dată regula și se aplică lunar. Poți excepta apartamentele de la parter de la cheltuiala cu liftul, iar repartizarea se face automat, identic în fiecare lună. Fiecare proprietar vede în lista lui exact ce sumă i-a revenit din fiecare cheltuială.
Întrebări frecvente
Cei de la parter plătesc liftul?
De regulă nu plătesc cheltuielile curente de funcționare a liftului, dacă adunarea generală a hotărât astfel și dacă nu folosesc liftul (nu au boxă la subsol sau spații la etaj). Reparațiile capitale și modernizările se suportă însă, de obicei, de toți proprietarii, prin fondul de reparații.
Cum se împarte cheltuiala cu liftul între etaje?
Cel mai frecvent, pe numărul de persoane din apartamentele deservite de lift, uneori ponderat pe etaje. Metoda se stabilește prin hotărâre a adunării generale și se aplică identic în fiecare lună.
Ce intră în „mentenanța liftului"?
Contractul cu firma autorizată: verificările periodice, intervențiile la defecțiuni curente, ungerea și reglajele, verificarea ISCIR. Înlocuirea unor componente majore (motor, cabină, ușă automată) este, de regulă, reparație capitală.
Instrumente și soluții
Pune în practică ce ai citit — gratuit.
Gestionează-ți asociația mai ușor
Pune în practică tot ce ai citit — cu listele automate, evidența încasărilor și rapoartele din BlocPay. Gratuit.